LEONARDO DA VINCI dormea 2 ore pe zi. Pentru a folosi acest tip de somn, numit şi “ somnul
polifazic”, trebuie să te acomodezi cu un program strict, cu serii de
20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore pe parcursul a 24 de ore.
Principalul avantaj al programului de somn al lui Da Vinci include mai mult
timp liber, vise mai vii şi un control strict asupra corpului tău.
EINSTEIN - el era
pregatit să se gândească la aceeaşi problemă multe ore pe zi, timp de mai multe luni până reuşea ce îşi propusese. El este cel care a făcut
afirmaţia “oamenii îşi folosesc doar 10% din creier.
Daca vrei să gândeşti
ca Einstein, trebuie să îţi lucrezi creierul la fel cum un atlet olimpic îşi lucrează corpul—multe ore pe
zi, în
fiecare zi.
CHARLES DICKENS -
autorul englez scria şi dormea cu faţa spre nord, aliniindu-se cu polii pământului. El făcea acest lucru
deoarece credea că aşa
işi va
putea îmbunătăţi creativitatea.
Dacă
dormea în alte locuri, el rearanja patul, de aceea avea întotdeauna cu el o busola.
Experimentează somnul
cu capul către nord şi vezi în ce măsură această abordare îţi dă mai multă
energie creativă.
THOMAS EDISON folosea “power napping” (somnul de scurtă durată) ca să îi dea
creierului său fenomenal o “pauză” de la efortul mental. Pentru a-şi stimula creativitatea, el
dormea în fotoliu cu mâna proptită pe cot în timp ce ţinea strâns în mână o
legatură de bile. Astfel, el “delega” subconştientului său anumite probleme la care lucra. În momentul în care se scufundă într-un somn profund
scăpa legătura de bile pe jos, iar zgomotul îl trezea. Când
se trezea scria orice avea în minte, de obicei soluţia la
problemă.
YOSHIRO NAKAMATSU, inventatorul japonez, este unul dintre cei mai mari genii ai istoriei
umane. El are peste 3000 de invenţii patentate şi a caştigat un premiu Nobel.
Îi place foarte mult să inventeze sub apa , având cu el o tablă de scris din
plexiglas rezistenta la apă. Numeşte acesta tehnică “înot creativ” şi spune că “oxigenul este duşmanul creierului”.
Chiar dacă înotul
creativ nu îţi este la îndemână, gândeşte-te cum ai putea să creezi în medii
mai puţin convenţionale şi ce efect ar avea această schimbare asupra modului în
care găseşti soluţii la probleme. Te-ai gândit să îţi muţi biroul în parc ?
CERVANTES trebuia
să stea în apă rece pana la genunchi înainte de a intra într-o stare creativă. Despre
această “tehnică” se vorbeşte mult în sens metaforic, dar nu este prea des pusă
în practică. Pentru perioadele în care ai nevoie de concentrare intelectuală
maximă, scurte reprize de băi reci la picioare ar putea fi de ajutor. Ce zici ?
HEMINGWAY obişnuia să scrie texte de câte 500 de cuvinte în fiecare zi. Această
tehnică îi permitea să treacă peste “blocajul scriitorului” şi îi menţinea
abilitatea de scriitor la cote foarte înalte. Principiul este similar cu
antrenamentele sportivilor. Repetiţia este mama măiestriei. Ai putea să aplici
acest principiu atât la scris cât şi în alte arii ale vieţii tale în care îţi
doreşti să atingi excelenţa. Pur şi simplu, te antrenezi în fiecare zi pe
subiectul ales.
THOMAS WOLFE
obişnuia să scrie stând în picioare. Acest mod de a implica corpul în procesul creativ poate fi
foarte util şi pentru tine. Orele lungi de lucru la calculator ar putea fi alternate cu sesiuni mai
scurte de lucru stând în picioare. În acest fel poţi elimina tensiunile din
coloana vertebrală şi îţi poţi îmbunătăţi respiraţia.
GOETHE - poate era o halucinaţie a
autorului, dar el chiar credea că un măr putrezit pe biroul său îi va îmbunătăţi tehnica scrisului. Dincolo
de ciudăţenia cu mărul, gândeşte-te care sunt stimulii externi care îţi pot
îmbunătăţi atenţia şi creativitatea atunci când înveţi sau scrii. Activitatea
creierului poate fi stimulată de astfel de “ancore” externe. De exemplu, mirosul
cafelei, sau vederea unei plante ori a unui peisaj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu