Motivarea ideii proiectului
Identificarea
problemei, descrierea cauzelor care au generat-o şi a
avantajelor posibil de obţinut prin
rezolvarea ei constituie componenta esenţială pentru motivarea alegerii ideii
de proiect. Pentru acest lucru este necesară o
documentare detaliată, prin
sondări de opinii,
chestionare, analiza documentaţiilor
existente, statistici etc., şi chiar
atragerea unor specialişti pentru
a putea ajunge la găsirea unor
soluţii de rezolvare,
dintre care se va alege cea care răspunde cel
mai bine cerinţelor problemei.
Justificarea se bazează, de multe ori, pe evidenţierea necesităţii
implementării proiectului, relevanţa pentru organizaţie sau finanţator (obiectivele
lor), încadrarea în priorităţile şi criteriile de eligibilitate etc. În acest
mod, se doreşte abordarea următoarelor aspecte:
- descrierea nevoilor care au fost generate de problema identificată sau care au generat-o (inclusiv statistici, dacă este cazul), pe cine afectează (persoane, grupuri de persoane, comunităţi, departamente etc) şi cum;
- care este stadiul actual de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect (ca domeniu economic, social, tehnologic, cultural etc.), ce proiecte au mai fost derulate în domeniu şi ce rezultate au avut, cum pot fi continuate proiectele anterioare prin proiectul propus;
- ce puncte tari ale domeniului ar putea fi exploatate în favoarea rezolvării problemei identificate;
- ce puncte slabe ar trebui să elimine proiectul propus;
- ce efecte potenţiale ar putea să aibă proiectul asupra domeniului, de o manieră generală.
Nu trebuie uitate elementele care trebuie să
surprindă gradul de noutate/originalitate/unicitate raportat la ceva (o zonă
geografică, stadiul de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect, existenţa
a ceva similar, dar care poate fi dezvoltat etc.)
Particularităţi în realizarea justificării
proiectului, în funcţie de tipul acestuia:
1. Pentru
proiecte interne organizaţiei, cele care vor fi aprobate şi finanţate de
către conducere, în plus faţă de elementele anterioare:
- descrierea legăturii dintre problema/problemele care se încearcă a se rezolva prin proiect şi obiectivele/strategiile firmei (cum sprijină proiectul acele obiective şi strategii);
- descrierea componentelor organizatorice care vor fi afectate de proiect, în ce sens şi cum vor fi ele implicate în implementarea proiectului;
- ce s-ar întâmpla în firmă dacă proiectul n-ar fi implementat;
2. Pentru
proiecte cu finanţare externă organizaţiei,
de genul granturilor şi fondurilor nerambursabile/ rambursabile de la Uniunea
Europeană, Banca Mondială, organizaţii internaţionale (USAID), BERD etc., în
plus faţă de elementele anterioare:
- descrierea modului în care proiectul, prin nevoile pe care le acoperă, se încadrează în obiectivele generale/specifice, măsurile şi/sau priorităţile finanţatorului;
- descrierea modului de încadrare în strategiile/priorităţile naţionale/regionale;
- care este gradul de noutate pentru zonă/domeniu;
- descrierea eventualelor parteneriate ce participă la realizarea proiectului (dacă este cazul);
- descrierea experienţelor similare şi modalităţile de exploatare a acestora;
- statistici naţionale, regionale sau zonale privind dezvoltarea domeniului/zonei.
Exemple de posibile
probleme - idei de proiecte:
1. Informatizare
administraţie locală
Slaba gestiune a veniturilor colectate la
nivelul administraţiei locale, o evidenţă inexactă a datoriilor agenţilor
economici sau a populaţiei, risipa de resurse sunt doar câteva dintre
problemele cu care se confruntă Primăria municipiului X şi primăriile din
comunele judeţului. Multe dintre ele sunt cauzate de slaba informatizare,
nivelul scăzut de pregătire a personalului de specialitate implicat direct în
colectarea şi gestiunea fondurilor, lipsa de motivare a personalului în
privinţa asumării responsabilităţii pentru activităţile desfăşurate, numărul
insuficient de personal.
2. Centru
de consiliere a cetăţenilor
În
regiune, există un număr relativ redus de organizaţii, indiferent de natura lor (organizaţii neguvernamentale, guvernamentale), care să poată oferi
asistenţă legală cetăţenilor în domeniul drepturilor omului. Această lipsă conduce
la situaţii în care persoane incompetente sfătuiesc, adesea, sau consiliează greşit
persoane care au probleme grave cu privire la drepturile lor. Acest lucru
determină o răstălmăcire a prevederilor legale, o slabă cunoaştere a
problemelor juridice cu privire la drepturile pe care le au cetăţenii.
Grupul(grupurile)-ţintă, beneficiarii direcţi şi indirecţi
De obicei, pentru proiectele finanţate,
grupul-ţintă
este stabilit de către finanţator, sub forma unor
categorii bine definite de persoane sau de comunităţi,
asupra cărora
proiectul trebuie să-şi concentreze atenţia.
Ce trebuie făcut la scrierea proiectului este de prezentat caracteristicile
grupului-ţintă care va fi afectat de proiect. Un proiect poate să
surpindă,
la un moment dat, doar o parte din grupul-ţintă
(aşa-numiţii
beneficiari direcţi) stabilit prin termenii de referinţă.
Grupul-ţintă şi beneficiarii direcţi ai proiectului trebuie să fie descrişi din
perspectiva necesităţilor lor reale, a modilităţilor în care proiectul poate
veni în sprijinul lor, relevanţa pentru scopul proiectului, criteriile care au
stat sau vor sta la baza selectării lor.
Pentru proiectele care fac parte din interiorul
unei organizaţii, grupul-ţintă este
stabilit de către cel care solicită sau propune proiectul, prin scopul acestuia.
Se întâmplă ca,
uneori, grupul-ţintă să nu
coincidă cu beneficiarii direcţi
ai proiectului, în sensul că cei din urmă reprezintă o categorie mult mai mare decât grupul-ţintă. Din rândul lor se selectează cei asupra
cărora se vor concentra toate eforturile şi resursele proiectului. Astfel de
situaţii apar atunci când prin durata proiectului şi resursele posibil de atras
prin proiect nu se pot acoperi nevoile tuturor beneficiarilor direcţi. De
exemplu, proiectul PAEM Paşcani a
avut grupul-ţintă şomerii sub
30 de ani, absolvenţi de liceu
şi studii superioare, precum şi femeile fără ocupaţie,
selectaţi din categoria generală a şomerilor, au reprezentat categoria
beneficiarilor direcţi.
Alături de grupuri-ţintă şi beneficiari
direcţi, se mai regăseşte o categorie, cea a beneficiarilor indirecţi, adică
cei care nu sunt în atenţia proiectului, pe perioada implementării lui, dar
care pot să se bucure de avantaje sau rezultate ale proiectului. În cazul
proiectului PAEM, de rezultatele lui a beneficiat întreaga comunitatea, prin avantajele creării unui Centru de mediere şi plasare pe piaţă forţei de muncă, a unui sistem informaţional pe piaţa forţei de muncă; precum şi firmele care au angajat persoane din grupul-ţintă, instituţiile care au format consorţiul local, prin instituţionalizarea sub forma unei fundaţii ş.a.
Exemple de grupuri-ţintă,
beneficiari direcţi şi indirecţi:
1. Informatizare
administraţie locală
Grup-ţintă
Funcţionarii publici din cadrul Primăriei
oraşului X, care fac parte din compartimentele Buget-prognoze,
Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri, Impozite şi Taxe – 15 persoane
Beneficiari
direcţi
Funcţionarii
din Primăria Oraşului X, care vor beneficia de activitatea îmbunătăţită a
compartimentelor Buget-prognoze Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri,
Impozite şi Taxe – 28 persoane
Beneficiari indirecţi
- Consiliul Local al oraşului X
- Consiliul Judeţean
- Societăţile comerciale care vor interacţiona cu administraţia publică locală
- Întreaga comunitate din oraşul X, care va beneficia pe termen lung de capacităţile îmbunătăţite ale administraţiei publice locale – 21.258 locuitori (conform datelor ultimului recensământ)
2. Centru
de consiliere a cetăţenilor
Grup-ţintă
– 30 de persoane care au fost selectate din
numărul total al celor cărora li s-au încălcat drepturile, selectate plecând de
la venitul minim pe membru de familie;
– 10 studenţi de la
facultatea de drept
selectaţie în funcţie de lucrările de licenţă care urmăresc drepturile omului;
Beneficiari
direcţi
– persoanele cărora le-au
fost încălcate drepturile prevăzute în legislaţia drepturilor omului;
– studenţi în an
terminal de la facultatea de drept;
Beneficiari
indirecţi
– organizaţii non-guvernamentale implicate în
combaterea încălcării drepturilor omului;
– instituţiile
publice ce au obligaţii în privinţa respectării modului de aplicare a legislaţiei drepturilor omului.
Scopul proiectului
Scopul (misiunea) este
o declaraţie a ceea ce trebuie să fie realizat, este
rezultatul unei acţiuni definită pentru rezolvarea
unei probleme generale. Scopul reprezintă soluţia la problema
identificată, este o viziune despre acel
lucru spre care sunt orientate toate eforturile. Scopul este la un moment dat
subiectiv, pentru că oferă o imagine generală asupra modului de
rezolvare a unei probleme. Scopul trebuie să scoată în relief unde se
doreşte să se ajungă prin proiect şi ce nevoi vor fi
satisfăcute, ale cui sunt nevoile (grup ţintă) şi cum vor fi
rezolvate. Scopul va fi definit concis, într-o frază două. El trebuie să fie
clar formulat şi să asigure crearea unei imagini generale asupra rezultatului final
al proiectului.
Exemple de scopuri:
1. Informatizare
administraţie locală
Cresterea eficienţei sistemului de coordonare
şi administrare a fondurilor publice din cadrul Primăriei Oraşului X prin
organizarea tuturor informaţiilor financiar-contabile într-un sistem informatic
integrat, care să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei.
2. Centru
de consiliere a cetăţenilor
Consilierea
pe probleme juridice a persoanelor care nu au posibilitatea de a-şi apăra
drepturile, prin înfiinţarea unui Centru de consiliere, în care studenţii de la
drept vor presta serviciile de bază
specifice, cum ar fi: interviuri cu cetăţenii, înregistrarea
lor într-o bază de date, documentare, cercetare. Acest punct
se adresează oamenilor obişnuiţi,
oamenilor de pe stradă.
De asemenea, se
urmăreşte ca acest centru să efectueze analize legislative, să ofere servicii
publicului larg şi instituţiilor publice în legătură cu cele mai noi
legi privind drepturile omului şi alte aspecte
complementare, să analizeze conformitatea noilor acte normative din punct de
vedere constituţional, să compare legislaţia naţională cu cea din UE.
Obiectivele proiectului
Spre deosebire de scop, obiectivul cuprinde o serie de
realizări specifice prin
care se atinge scopul programului/proiectului. Un obiectiv rezolvă doar o anumită parte din
problemă, fiind un punct
final, nu un proces sau o acţiune. El
descrie o stare de fapt ce va exista la sfârşitul
programului/proiectului. Prin el trebuie să se evidenţiază la ce
trebuie să se ajungă pentru a rezolva o problemă.
Obiectivele programului sunt finalităţi
statuate formal, către realizarea cărora sunt dirijate resursele. De regulă,
sunt stabilite de către finanţatori sau de către consiliul de conducere al
programului, iar managerul de program trebuie să direcţioneze resursele
disponibile pentru atingerea lor. De multe ori, obiectivele programului sunt
stabilite în termeni vagi (ex.: îmbunătăţirea calităţii mediului, creşterea
imaginii firmei etc). Clarificarea obiectivelor programului se realizează prin
definirea cât mai concisă a obiectivelor proiectelor, esenţială pentru
conducerea şi evaluarea programului/proiectului.
Obiectivele pot fi clasificate astfel:
·
după
termenul de realizare: pe termen lung şi pe
termen mediu şi scurt:
–
obiectivele pe termen lung
(cunoscute şi sub denumirea de obiective generale, obiective de dezvoltare), în
cazul unui program, evidenţiază direcţia generală de dezvoltare sau de politică
a domeniului la care programul este menit să contribuie. În cazul unui proiect,
care face parte dintr-un program, obiectivele generale trebuie să facă referire
la contribuţia proiectului pentru realizarea programului;
–
obiectivele pe termen mediu şi scurt (imediate,
operaţionale, specifice) sunt formulate ca stări dezirabile ale domeniului, grupului
ţintă, care trebuie atinse prin implementarea programului/ proiectului.
·
din punct
de vedere al modului de cuantificare a rezultatelor prin care se ating:
– obiective
productive (cantitative) ale căror
rezultate sunt produse tangibile (de exemplu, sistem de bază de date conceput, bibliotecă creată, uzină de tratare a apei, centru de informare
turistică). Ele sunt
verificabile din punct de vedere statistic şi
cuantificabile (exemple: numărul de înregistrări din baza de date, numărul de cărţi existent în
baza de documentare a bibliotecii/numărul celor care au apelat la materialele
bibliotecii, numărul de
locuinţe conectat la
sistemul de canalizare, numărul de persoane consiliate în domeniul
turistic/numărul de agenţii de turism care au apelat la serviciile centrului ş.a.)
– obiective
de dezvoltare instituţională (calitative) al căror rezultat se concretizează în cunoştinţele mult îmbunătăţite sau
capacitatea crescută de
rezolvare a unor probleme, fiind intangibile şi greu de
comensurat (de exemplu: îmbunătăţirea sistemului educaţional, obţinerea de
noi calificări, obţinerea de certificate/diplome pentru
participarea la cursuri de instruire ş.a.).
Evaluarea schimbărilor pe
care le produc astfel de obiective este calitativă, măsurabile prin observare, interviuri,
chestionare. Totuşi, unele
dintre aceste obiective pot fi, la un moment dat, şi cuantificate (exemplu: număr persoane instruite care întreţin
instalaţiile de apă, număr de persoane instruite pe plan local pentru
monitorizarea gradului de poluare). Rezultatele cuantificabile ale acestor
obiective nu pot fi limitate doar la număr de
persoane instruite, ci trebuie examinat şi urmărit modul în care
aceste persoane desfăşoară activităţile pentru
care au fost instruite. Astfel de obiective trebuie să conducă la găsirea de soluţii pentru
alte proiecte, atragerea comunităţii pentru participarea la derularea
proiectelor, dezvoltarea sentimentului de încredere în resursele locale şi potenţialul lor
de replicare.
Atât obiectivele calitative, cât şi cele
cantitative pot fi termen scurt, dar şi pe termen lung/mediu. În proiecte,
obiectivele sunt evidenţiate doar din punct de vedere temporal, pentru că din
modul de formulare, dar şi prin activităţile şi rezultatele care conduc la
atingerea lor, rezultă care sunt productive (cantitative) şi care
instituţionale (calitative).
În general, obiectivele pe termen scurt sau
mediu (în funcţie de durata estimată a proiectului) vor fi atinse prin
implementarea proiectului, în timp ce prin obiectivele pe termen mediu/lung
(generale) se urmăreşte asigurarea continuităţii proiectului, după ce a fost
finalizată implementarea şi s-a încheiat finanţarea. Plecând de la obiectivele
pe termen scurt/mediu se vor stabili jaloanele/rezultatele intermediare şi se
va descompune proiectul pe activităţi/subactivităţi.
Exemple de obiective:
1. Informatizare
administraţie locală
Obiective
pe termen scurt
1.
Modernizarea structurală şi funcţională a
administraţiei publice a oraşului X (cantitativ)
2.
Dezvoltarea aptitudinilor în folosirea echipamentului
IT de către angajaţi, în perspectiva dezvoltării structurilor informatice din
administraţia publică locală a oraşului X (calitativ)
3.
Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi gestionare a
resurselor financiare ale Primăriei oraşului X (cantitativ).
Obiective
pe termen lung:
2. Centru
de consiliere a cetăţenilor
Obiective pe
termen scurt
Asigurarea răspândirii cunoştintelor despre
drepturile umane şi civice
ale cetăţenilor prin pliante specializate. (calitativ)
Asigurarea asistenţei directe cetăţenilor, prin
realizarea unei linii telefonice online în cadrul
centrului. (cantitativ)
Dobândirea de
aptitudini profesionale de consiliere legală, precum şi pentru prestarea de servicii în interesul comunităţii de
către studenţii atraşi în proiect (calitativ).
Crearea cadrului instituţional pentru derularea activităţilor din
cadrul centrului de analiză (cantitativ).
Rezolvarea unor cazuri de încălcare a
drepturilor omului până la sfârşitul primului an al proiectului (cantitativ).
Jaloanele proiectului
Jaloanele/rezultatele intermediare sunt văzute cu repere/produse
ce marchează finalizarea unui set de activităţi din cadrul proiectului. Jaloanele
proiectului trebuie să fie astfel
formulate încât să inducă sentimentul că s-a obţinut un „produs finit”, la care
se ajunge prin parcurgerea uneia sau a mai multor activităţi. Ele
sunt strâns legate de modul în care se vor derula activităţile, de
perioada de timp necesară pentru
efectuarea acelor activităţi, stând şi la baza definirii indicatorilor de
monitorizare şi evaluare a proiectului.
Jaloanele pot fi definite fie pentru fiecare
obiectiv pe termen scurt/mediu în parte,
fie la nivelul întregului
proiect, plecând de la scop.
Exemple de jaloane:
1. Informatizare
administraţie locală
– Echipa de management
– Compartimente financiar-contabil şi
impozite-taxe dotate cu infrastructură IT modernă
– Aplicaţie software de management financiar
implementată
– Funcţionari publici instruiţi să utilizeze în
mod corespunzător aplicaţia
– Funcţionari publici instruiţi în domeniul
managementului financiar
– Materiale de informare difuzate
– Întâlnire organizată cu reprezentanţi ai
mediului de afaceri şi reprezentanţi mass-media
2. Centru
de consiliere a cetăţenilor
– centru de consiliere înfiinţat legal;
– centru de consiliere funcţional;
– studenţi instruiţi pentru consiliere;
– cazuri de încălcare a drepturilor omului analizate şi rezolvate;
– asistenţă directă acordată cetăţenilor
M2: ACTIVITATE DE FIXARE CUNOSTINTE:
SARCINA DE LUCRU:
Consultand materialul Suport_lucrari_practice_MP.pdf , completati pentru proiectul d-voastra de grup analizat ora trecuta cerintele din formularul urmator:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu