17.02-21.02

M1: ACTIVITATE PREDARE INVATARE
Motivarea ideii proiectului 

            Identificarea problemei, descrierea cauzelor care au generat-o şi a avantajelor posibil de obţinut prin rezolvarea ei constituie componenta esenţială pentru motivarea alegerii ideii de proiect. Pentru acest lucru este necesară o documentare detaliată, prin sondări de opinii, chestionare, analiza documentaţiilor existente, statistici etc., şi chiar atragerea unor specialişti pentru a putea ajunge la găsirea unor soluţii de rezolvare, dintre care se va alege cea care răspunde cel mai bine cerinţelor problemei. Justificarea se bazează, de multe ori, pe evidenţierea necesităţii implementării proiectului, relevanţa pentru organizaţie sau finanţator (obiectivele lor), încadrarea în priorităţile şi criteriile de eligibilitate etc. În acest mod, se doreşte abordarea următoarelor aspecte:

• descrierea nevoilor care au fost generate de problema identificată sau care au generat-o (inclusiv statistici, dacă este cazul), pe cine afectează (persoane, grupuri de persoane, comunităţi, departamente etc) şi cum;
• care este stadiul actual de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect (ca domeniu economic, social, tehnologic, cultural etc.), ce proiecte au mai fost derulate în domeniu şi ce rezultate au avut, cum pot fi continuate proiectele anterioare prin proiectul propus;
• ce puncte tari ale domeniului ar putea fi exploatate în favoarea rezolvării problemei identificate;
• ce puncte slabe ar trebui să elimine proiectul propus;
• ce efecte potenţiale ar putea să aibă proiectul asupra domeniului, de o manieră generală.

Nu trebuie uitate elementele care trebuie să surprindă gradul de noutate/originalitate/unicitate raportat la ceva (o zonă geografică, stadiul de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect, existenţa a ceva similar, dar care poate fi dezvoltat etc.)

Particularităţi în realizarea justificării proiectului, în funcţie de tipul acestuia:

1. Pentru proiecte interne organizaţiei, cele care vor fi aprobate şi finanţate de către conducere, în plus faţă de elementele anterioare:

• descrierea legăturii dintre problema/problemele care se încearcă a se rezolva prin proiect şi obiectivele/strategiile firmei (cum sprijină proiectul acele obiective şi strategii);
• descrierea componentelor organizatorice care vor fi afectate de proiect, în ce sens şi cum vor fi ele implicate în implementarea proiectului;
• ce s-ar întâmpla în firmă dacă proiectul n-ar fi implementat;

2. Pentru proiecte cu finanţare externă organizaţiei, de genul granturilor şi fondurilor nerambursabile/ rambursabile de la Uniunea Europeană, Banca Mondială, organizaţii internaţionale (USAID), BERD etc., în plus faţă de elementele anterioare:

• descrierea modului în care proiectul, prin nevoile pe care le acoperă, se încadrează în obiectivele generale/specifice, măsurile şi/sau priorităţile finanţatorului;
• descrierea modului de încadrare în strategiile/priorităţile naţionale/regionale;
• care este gradul de noutate pentru zonă/domeniu;
• descrierea eventualelor parteneriate ce participă la realizarea proiectului (dacă este cazul);
• descrierea experienţelor similare şi modalităţile de exploatare a acestora;
• statistici naţionale, regionale sau zonale privind dezvoltarea domeniului/zonei.

Exemple de posibile probleme - idei de proiecte:

1. Informatizare administraţie locală

Slaba gestiune a veniturilor colectate la nivelul administraţiei locale, o evidenţă inexactă a datoriilor agenţilor economici sau a populaţiei, risipa de resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă Primăria municipiului X şi primăriile din comunele judeţului. Multe dintre ele sunt cauzate de slaba informatizare, nivelul scăzut de pregătire a personalului de specialitate implicat direct în colectarea şi gestiunea fondurilor, lipsa de motivare a personalului în privinţa asumării responsabilităţii pentru activităţile desfăşurate, numărul insuficient de personal.

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

            În regiune, există un număr relativ redus de organizaţii, indiferent de natura lor (organizaţii neguvernamentale, guvernamentale), care să poată oferi asistenţă legală cetăţenilor în domeniul drepturilor omului. Această lipsă conduce la situaţii în care persoane incompetente sfătuiesc, adesea, sau consiliează greşit persoane care au probleme grave cu privire la drepturile lor. Acest lucru determină o răstălmăcire a prevederilor legale, o slabă cunoaştere a problemelor juridice cu privire la drepturile pe care le au cetăţenii.

 Grupul(grupurile)-ţintă, beneficiarii direcţi şi indirecţi

De obicei, pentru proiectele finanţate, grupul-ţintă este stabilit de către finanţator, sub forma unor categorii bine definite de persoane sau de comunităţi, asupra cărora proiectul trebuie să-şi concentreze atenţia. Ce trebuie făcut la scrierea proiectului este de prezentat caracteristicile grupului-ţintă care va fi afectat de proiect. Un proiect poate să surpindă, la un moment dat, doar o parte din grupul-ţintă (aşa-numiţii beneficiari direcţi) stabilit prin termenii de referinţă. Grupul-ţintă şi beneficiarii direcţi ai proiectului trebuie să fie descrişi din perspectiva necesităţilor lor reale, a modilităţilor în care proiectul poate veni în sprijinul lor, relevanţa pentru scopul proiectului, criteriile care au stat sau vor sta la baza selectării lor.

Pentru proiectele care fac parte din interiorul unei organizaţii, grupul-ţintă este stabilit de către cel care solicită sau propune proiectul, prin scopul acestuia.

Se întâmplă ca, uneori, grupul-ţintă să nu coincidă cu beneficiarii direcţi ai proiectului, în sensul că cei din urmă reprezintă o categorie mult mai mare decât grupul-ţintă. Din rândul lor se selectează cei asupra cărora se vor concentra toate eforturile şi resursele proiectului. Astfel de situaţii apar atunci când prin durata proiectului şi resursele posibil de atras prin proiect nu se pot acoperi nevoile tuturor beneficiarilor direcţi. De exemplu, proiectul PAEM Paşcani a avut grupul-ţintă şomerii sub 30 de ani, absolvenţi de liceu şi studii superioare, precum şi femeile fără ocupaţie, selectaţi din categoria generală a şomerilor, au reprezentat categoria beneficiarilor direcţi.

Alături de grupuri-ţintă şi beneficiari direcţi, se mai regăseşte o categorie, cea a beneficiarilor indirecţi, adică cei care nu sunt în atenţia proiectului, pe perioada implementării lui, dar care pot să se bucure de avantaje sau rezultate ale proiectului. În cazul proiectului PAEM, de rezultatele lui a beneficiat întreaga comunitatea, prin avantajele creării unui Centru de mediere şi plasare pe piaţă forţei de muncă, a unui sistem informaţional pe piaţa forţei de muncă; precum şi firmele care au angajat persoane din grupul-ţintă, instituţiile care au format consorţiul local, prin instituţionalizarea sub forma unei fundaţii ş.a.

Exemple de grupuri-ţintă, beneficiari direcţi şi indirecţi:

1. Informatizare administraţie locală

Grup-ţintă

Funcţionarii publici din cadrul Primăriei oraşului X, care fac parte din compartimentele Buget-prognoze, Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri, Impozite şi Taxe – 15 persoane

Beneficiari direcţi

            Funcţionarii din Primăria Oraşului X, care vor beneficia de activitatea îmbunătăţită a compartimentelor Buget-prognoze Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri, Impozite şi Taxe – 28 persoane

            Beneficiari indirecţi

• Consiliul Local al oraşului X
• Consiliul Judeţean
• Societăţile comerciale care vor interacţiona cu administraţia publică locală
• Întreaga comunitate din oraşul X, care va beneficia pe termen lung de capacităţile îmbunătăţite ale administraţiei publice locale – 21.258 locuitori (conform datelor ultimului recensământ)

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

Grup-ţintă

– 30 de persoane care au fost selectate din numărul total al celor cărora li s-au încălcat drepturile, selectate plecând de la venitul minim pe membru de familie;

– 10 studenţi de la facultatea de drept selectaţie în funcţie de lucrările de licenţă care urmăresc drepturile omului;

Beneficiari direcţi

– persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile prevăzute în legislaţia drepturilor omului;

– studenţi în an terminal de la facultatea de drept;

Beneficiari indirecţi

– organizaţii non-guvernamentale implicate în combaterea încălcării drepturilor omului;

– instituţiile publice ce au obligaţii în privinţa respectării modului de aplicare a legislaţiei drepturilor omului.

Scopul proiectului 

            Scopul (misiunea) este o declaraţie a ceea ce trebuie să fie realizat, este rezultatul unei acţiuni definită pentru rezolvarea unei probleme generale. Scopul reprezintă soluţia la problema identificată, este o viziune despre acel lucru spre care sunt orientate toate eforturile. Scopul este la un moment dat subiectiv, pentru că oferă o imagine generală asupra modului de rezolvare a unei probleme. Scopul trebuie să scoată în relief unde se doreşte să se ajungă prin proiect şi ce nevoi vor fi satisfăcute, ale cui sunt nevoile (grup ţintă) şi cum vor fi rezolvate. Scopul va fi definit concis, într-o frază două. El trebuie să fie clar formulat şi să asigure crearea unei imagini generale asupra rezultatului final al proiectului.

Exemple de scopuri:

1. Informatizare administraţie locală

Cresterea eficienţei sistemului de coordonare şi administrare a fondurilor publice din cadrul Primăriei Oraşului X prin organizarea tuturor informaţiilor financiar-contabile într-un sistem informatic integrat, care să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei.

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

            Consilierea pe probleme juridice a persoanelor care nu au posibilitatea de a-şi apăra drepturile, prin înfiinţarea unui Centru de consiliere, în care studenţii de la drept vor presta serviciile de bază specifice, cum ar fi: interviuri cu cetăţenii, înregistrarea lor într-o bază de date, documentare, cercetare. Acest punct se adresează oamenilor obişnuiţi, oamenilor de pe stradă.

            De asemenea, se urmăreşte ca acest centru să efectueze analize legislative, să ofere servicii publicului larg şi instituţiilor publice în legătură cu cele mai noi legi privind drepturile omului şi alte aspecte complementare, să analizeze conformitatea noilor acte normative din punct de vedere constituţional, să compare legislaţia naţională cu cea din UE.

Obiectivele proiectului 

Spre deosebire de scop, obiectivul cuprinde o serie de realizări specifice prin care se atinge scopul programului/proiectului. Un obiectiv rezolvă doar o anumită parte din problemă, fiind un punct final, nu un proces sau o acţiune. El descrie o stare de fapt ce va exista la sfârşitul programului/proiectului. Prin el trebuie să se evidenţiază la ce trebuie să se ajungă pentru a rezolva o problemă.

Obiectivele programului sunt finalităţi statuate formal, către realizarea cărora sunt dirijate resursele. De regulă, sunt stabilite de către finanţatori sau de către consiliul de conducere al programului, iar managerul de program trebuie să direcţioneze resursele disponibile pentru atingerea lor. De multe ori, obiectivele programului sunt stabilite în termeni vagi (ex.: îmbunătăţirea calităţii mediului, creşterea imaginii firmei etc). Clarificarea obiectivelor programului se realizează prin definirea cât mai concisă a obiectivelor proiectelor, esenţială pentru conducerea şi evaluarea programului/proiectului.

           

 Obiectivele pot fi clasificate astfel:

·         după termenul de realizare: pe termen lung şi pe termen mediu şi scurt:

–        obiectivele pe termen lung (cunoscute şi sub denumirea de obiective generale, obiective de dezvoltare), în cazul unui program, evidenţiază direcţia generală de dezvoltare sau de politică a domeniului la care programul este menit să contribuie. În cazul unui proiect, care face parte dintr-un program, obiectivele generale trebuie să facă referire la contribuţia proiectului pentru realizarea programului;

–        obiectivele pe termen mediu şi scurt (imediate, operaţionale, specifice) sunt formulate ca stări dezirabile ale domeniului, grupului ţintă, care trebuie atinse prin implementarea programului/ proiectului.

·         din punct de vedere al modului de cuantificare a rezultatelor prin care se ating:

– obiective productive (cantitative) ale căror rezultate sunt produse tangibile (de exemplu, sistem de bază de date conceput, bibliotecă creată, uzină de tratare a apei, centru de informare turistică). Ele sunt verificabile din punct de vedere statistic şi cuantificabile (exemple: numărul de înregistrări din baza de date, numărul de cărţi existent în baza de documentare a bibliotecii/numărul celor care au apelat la materialele bibliotecii, numărul de locuinţe conectat la sistemul de canalizare, numărul de persoane consiliate în domeniul turistic/numărul de agenţii de turism care au apelat la serviciile centrului ş.a.)

– obiective de dezvoltare instituţională (calitative) al căror rezultat se concretizează în cunoştinţele mult îmbunătăţite sau capacitatea crescută de rezolvare a unor probleme, fiind intangibile şi greu de comensurat (de exemplu: îmbunătăţirea sistemului educaţional, obţinerea de noi calificări, obţinerea de certificate/diplome pentru participarea la cursuri de instruire ş.a.). Evaluarea schimbărilor pe care le produc astfel de obiective este calitativă, măsurabile prin observare, interviuri, chestionare. Totuşi, unele dintre aceste obiective pot fi, la un moment dat, şi cuantificate (exemplu: număr persoane instruite care întreţin instalaţiile de apă, număr de persoane instruite pe plan local pentru monitorizarea gradului de poluare). Rezultatele cuantificabile ale acestor obiective nu pot fi limitate doar la număr de persoane instruite, ci trebuie examinat şi urmărit modul în care aceste persoane desfăşoară activităţile pentru care au fost instruite. Astfel de obiective trebuie să conducă la găsirea de soluţii pentru alte proiecte, atragerea comunităţii pentru participarea la derularea proiectelor, dezvoltarea sentimentului de încredere în resursele locale şi potenţialul lor de replicare.

Atât obiectivele calitative, cât şi cele cantitative pot fi termen scurt, dar şi pe termen lung/mediu. În proiecte, obiectivele sunt evidenţiate doar din punct de vedere temporal, pentru că din modul de formulare, dar şi prin activităţile şi rezultatele care conduc la atingerea lor, rezultă care sunt productive (cantitative) şi care instituţionale (calitative).

În general, obiectivele pe termen scurt sau mediu (în funcţie de durata estimată a proiectului) vor fi atinse prin implementarea proiectului, în timp ce prin obiectivele pe termen mediu/lung (generale) se urmăreşte asigurarea continuităţii proiectului, după ce a fost finalizată implementarea şi s-a încheiat finanţarea. Plecând de la obiectivele pe termen scurt/mediu se vor stabili jaloanele/rezultatele intermediare şi se va descompune proiectul pe activităţi/subactivităţi.

Exemple de obiective:

1. Informatizare administraţie locală

Obiective pe termen scurt

1.         Modernizarea structurală şi funcţională a administraţiei publice a oraşului X (cantitativ)

2.         Dezvoltarea aptitudinilor în folosirea echipamentului IT de către angajaţi, în perspectiva dezvoltării structurilor informatice din administraţia publică locală a oraşului X (calitativ)

3.         Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi gestionare a resurselor financiare ale Primăriei oraşului X (cantitativ).

Obiective pe termen lung:

1.      Îmbunătăţirea managementului resurselor financiare în cadrul Primăriei oraşului X prin informatizarea compartimentului financiar-contabil (calitativ);

2.      Creşterea eficienţei şi performanţelor funcţionarilor publici implicaţi in activitatea de gestionare a fonurilor Primăriei X prin facilitarea accesului la resurse materiale şi de know-how corespunzătoare (calitativ);

3.      Creşterea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor locale la nivelul primăriei X prin intermediul sistemului electronic de plată (cantitativ).

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

Obiective pe termen scurt

Asigurarea răspândirii cunoştintelor despre drepturile umane şi civice ale cetăţenilor prin pliante specializate. (calitativ)

Asigurarea asistenţei directe cetăţenilor, prin realizarea unei linii telefonice online în cadrul centrului. (cantitativ)

Dobândirea de aptitudini profesionale de consiliere legală, precum şi pentru prestarea de servicii în interesul comunităţii de către studenţii atraşi în proiect (calitativ).

Crearea cadrului instituţional pentru derularea activităţilor din cadrul centrului de analiză (cantitativ).

Rezolvarea unor cazuri de încălcare a drepturilor omului până la sfârşitul primului an al proiectului (cantitativ).

Jaloanele proiectului

Jaloanele/rezultatele intermediare sunt văzute cu repere/produse ce marchează finalizarea unui set de activităţi din cadrul proiectului. Jaloanele proiectului trebuie să fie astfel formulate încât să inducă sentimentul că s-a obţinut un „produs finit”, la care se ajunge prin parcurgerea uneia sau a mai multor activităţi. Ele sunt strâns legate de modul în care se vor derula activităţile, de perioada de timp necesară pentru efectuarea acelor activităţi, stând şi la baza definirii indicatorilor de monitorizare şi evaluare a proiectului.

Jaloanele pot fi definite fie pentru fiecare obiectiv pe termen scurt/mediu în parte, fie la nivelul întregului proiect, plecând de la scop.

Exemple de jaloane:

1. Informatizare administraţie locală

– Echipa de management

– Compartimente financiar-contabil şi impozite-taxe dotate cu infrastructură IT modernă

– Aplicaţie software de management financiar implementată

– Funcţionari publici instruiţi să utilizeze în mod corespunzător aplicaţia

– Funcţionari publici instruiţi în domeniul managementului financiar

– Materiale de informare difuzate

– Întâlnire organizată cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi reprezentanţi mass-media

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

– centru de consiliere înfiinţat legal;

– centru de consiliere funcţional;

– studenţi instruiţi pentru consiliere;

– cazuri de încălcare a drepturilor omului analizate şi rezolvate;

– asistenţă directă acordată cetăţenilor

 M2: ACTIVITATE DE FIXARE CUNOSTINTE: 
SARCINA DE LUCRU:
Consultand materialul Suport_lucrari_practice_MP.pdf , completati pentru proiectul d-voastra de grup analizat ora trecuta cerintele din formularul urmator: