Activitatea nr.5: 20.02.2012– 24.02.2012

1 Justificarea (conceperea) proiectului

            La ideea proiectului se ajunge, de cele mai multe ori, plecând de la o problemă (nevoie sau oportunitate) care a fost identificată în mediul de lucru al echipei proiectului sau al celui care solicită un proiect. De fapt, problema poate fi definită ca un dezechilibru între o situaţie dorită şi ceea ce există în realitate. Este o evaluare a unor nevoi sau oportunităţi, prin care se oferă informaţii bazate pe cercetarea domeniului sau a necesităţilor beneficiarilor viitorului proiect. Definirea problemei presupune o formulare clară, explicaţii asupra posibilelor componente ale acesteia, localizarea şi principalele cauze care au condus la apariţia ei.

1.1 Motivarea ideii proiectului

            Identificarea problemei, descrierea cauzelor care au generat-o şi a avantajelor posibil de obţinut prin rezolvarea ei constituie componenta esenţială pentru motivarea alegerii ideii de proiect. Pentru acest lucru este necesară o documentare detaliată, prin sondări de opinii, chestionare, analiza documentaţiilor existente, statistici etc., şi chiar atragerea unor specialişti pentru a putea ajunge la găsirea unor soluţii de rezolvare, dintre care se va alege cea care răspunde cel mai bine cerinţelor problemei. Justificarea se bazează, de multe ori, pe evidenţierea necesităţii implementării proiectului, relevanţa pentru organizaţie sau finanţator (obiectivele lor), încadrarea în priorităţile şi criteriile de eligibilitate etc. În acest mod, se doreşte abordarea următoarelor aspecte:

• descrierea nevoilor care au fost generate de problema identificată sau care au generat-o (inclusiv statistici, dacă este cazul), pe cine afectează (persoane, grupuri de persoane, comunităţi, departamente etc) şi cum;
• care este stadiul actual de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect (ca domeniu economic, social, tehnologic, cultural etc.), ce proiecte au mai fost derulate în domeniu şi ce rezultate au avut, cum pot fi continuate proiectele anterioare prin proiectul propus;
• ce puncte tari ale domeniului ar putea fi exploatate în favoarea rezolvării problemei identificate;
• ce puncte slabe ar trebui să elimine proiectul propus;
• ce efecte potenţiale ar putea să aibă proiectul asupra domeniului, de o manieră generală.

Nu trebuie uitate elementele care trebuie să surprindă gradul de noutate/originalitate/unicitate raportat la ceva (o zonă geografică, stadiul de dezvoltare a domeniului abordat prin proiect, existenţa a ceva similar, dar care poate fi dezvoltat etc.)

Particularităţi în realizarea justificării proiectului, în funcţie de tipul acestuia:

1. Pentru proiecte interne organizaţiei, cele care vor fi aprobate şi finanţate de către conducere, în plus faţă de elementele anterioare:

• descrierea legăturii dintre problema/problemele care se încearcă a se rezolva prin proiect şi obiectivele/strategiile firmei (cum sprijină proiectul acele obiective şi strategii);
• descrierea componentelor organizatorice care vor fi afectate de proiect, în ce sens şi cum vor fi ele implicate în implementarea proiectului;
• ce s-ar întâmpla în firmă dacă proiectul n-ar fi implementat;

2. Pentru proiecte cu finanţare externă organizaţiei, de genul granturilor şi fondurilor nerambursabile/ rambursabile de la Uniunea Europeană, Banca Mondială, organizaţii internaţionale (USAID), BERD etc., în plus faţă de elementele anterioare:

• descrierea modului în care proiectul, prin nevoile pe care le acoperă, se încadrează în obiectivele generale/specifice, măsurile şi/sau priorităţile finanţatorului;
• descrierea modului de încadrare în strategiile/priorităţile naţionale/regionale;
• care este gradul de noutate pentru zonă/domeniu;
• descrierea eventualelor parteneriate ce participă la realizarea proiectului (dacă este cazul);
• descrierea experienţelor similare şi modalităţile de exploatare a acestora;
• statistici naţionale, regionale sau zonale privind dezvoltarea domeniului/zonei.

1.2 Grupul(grupurile)-ţintă, beneficiarii direcţi şi indirecţi

De obicei, pentru proiectele finanţate, grupul-ţintă este stabilit de către finanţator, sub forma unor categorii bine definite de persoane sau de comunităţi, asupra cărora proiectul trebuie să-şi concentreze atenţia. Ce trebuie făcut la scrierea proiectului este de prezentat caracteristicile grupului-ţintă care va fi afectat de proiect. Un proiect poate să surpindă, la un moment dat, doar o parte din grupul-ţintă (aşa-numiţii beneficiari direcţi) stabilit prin termenii de referinţă. Grupul-ţintă şi beneficiarii direcţi ai proiectului trebuie să fie descrişi din perspectiva necesităţilor lor reale, a modilităţilor în care proiectul poate veni în sprijinul lor, relevanţa pentru scopul proiectului, criteriile care au stat sau vor sta la baza selectării lor.

Pentru proiectele care fac parte din interiorul unei organizaţii, grupul-ţintă este stabilit de către cel care solicită sau propune proiectul, prin scopul acestuia.

Se întâmplă ca, uneori, grupul-ţintă să nu coincidă cu beneficiarii direcţi ai proiectului, în sensul că cei din urmă reprezintă o categorie mult mai mare decât grupul-ţintă. Din rândul lor se selectează cei asupra cărora se vor concentra toate eforturile şi resursele proiectului. Astfel de situaţii apar atunci când prin durata proiectului şi resursele posibil de atras prin proiect nu se pot acoperi nevoile tuturor beneficiarilor direcţi. De exemplu, proiectul PAEM Paşcani a avut grupul-ţintă şomerii sub 30 de ani, absolvenţi de liceu şi studii superioare, precum şi femeile fără ocupaţie, selectaţi din categoria generală a şomerilor, au reprezentat categoria beneficiarilor direcţi.

Alături de grupuri-ţintă şi beneficiari direcţi, se mai regăseşte o categorie, cea a beneficiarilor indirecţi, adică cei care nu sunt în atenţia proiectului, pe perioada implementării lui, dar care pot să se bucure de avantaje sau rezultate ale proiectului. În cazul proiectului PAEM, de rezultatele lui a beneficiat întreaga comunitatea, prin avantajele creării unui Centru de mediere şi plasare pe piaţă forţei de muncă, a unui sistem informaţional pe piaţa forţei de muncă; precum şi firmele care au angajat persoane din grupul-ţintă, instituţiile care au format consorţiul local, prin instituţionalizarea sub forma unei fundaţii ş.a

1.3 Scopul proiectului

            Scopul (misiunea) este o declaraţie a ceea ce trebuie să fie realizat, este rezultatul unei acţiuni definită pentru rezolvarea unei probleme generale. Scopul reprezintă soluţia la problema identificată, este o viziune despre acel lucru spre care sunt orientate toate eforturile. Scopul este la un moment dat subiectiv, pentru că oferă o imagine generală asupra modului de rezolvare a unei probleme. Scopul trebuie să scoată în relief unde se doreşte să se ajungă prin proiect şi ce nevoi vor fi satisfăcute, ale cui sunt nevoile (grup ţintă) şi cum vor fi rezolvate. Scopul va fi definit concis, într-o frază două. El trebuie să fie clar formulat şi să asigure crearea unei imagini generale asupra rezultatului final al proiectului.

 

 Sarcina de lucru:

 Pornind de la modelele discutate la ora de curs, exemple care vizeaza urmatoarele idei de proiecte:

• Informatizarea administratiei locale
• Centru de consiliere a cetatenilor

Analizati modul de argumentare din suportul de curs ce vizeaza : 

1.Motivarea ideii proiectului

 

Exemple de posibile probleme - idei de proiecte:

1. Informatizare administraţie locală

Slaba gestiune a veniturilor colectate la nivelul administraţiei locale, o evidenţă inexactă a datoriilor agenţilor economici sau a populaţiei, risipa de resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă Primăria municipiului X şi primăriile din comunele judeţului. Multe dintre ele sunt cauzate de slaba informatizare, nivelul scăzut de pregătire a personalului de specialitate implicat direct în colectarea şi gestiunea fondurilor, lipsa de motivare a personalului în privinţa asumării responsabilităţii pentru activităţile desfăşurate, numărul insuficient de personal.

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

            În regiune, există un număr relativ redus de organizaţii, indiferent de natura lor (organizaţii neguvernamentale, guvernamentale), care să poată oferi asistenţă legală cetăţenilor în domeniul drepturilor omului. Această lipsă conduce la situaţii în care persoane incompetente sfătuiesc, adesea, sau consiliează greşit persoane care au probleme grave cu privire la drepturile lor. Acest lucru determină o răstălmăcire a prevederilor legale, o slabă cunoaştere a problemelor juridice cu privire la drepturile pe care le au cetăţenii.  

2. Grup tinta vizat, beneficiari directi, indirecti;  

Exemple de grupuri-ţintă, beneficiari direcţi şi indirecţi:

1. Informatizare administraţie locală

Grup-ţintă

Funcţionarii publici din cadrul Primăriei oraşului X, care fac parte din compartimentele Buget-prognoze, Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri, Impozite şi Taxe – 15 persoane

Beneficiari direcţi

            Funcţionarii din Primăria Oraşului X, care vor beneficia de activitatea îmbunătăţită a compartimentelor Buget-prognoze Financiar-contabil, Audit Intern şi Venituri, Impozite şi Taxe – 28 persoane

            Beneficiari indirecţi

• Consiliul Local al oraşului X
• Consiliul Judeţean
• Societăţile comerciale care vor interacţiona cu administraţia publică locală
• Întreaga comunitate din oraşul X, care va beneficia pe termen lung de capacităţile îmbunătăţite ale administraţiei publice locale – 21.258 locuitori (conform datelor ultimului recensământ)

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

Grup-ţintă

– 30 de persoane care au fost selectate din numărul total al celor cărora li s-au încălcat drepturile, selectate plecând de la venitul minim pe membru de familie;

– 10 studenţi de la facultatea de drept selectaţie în funcţie de lucrările de licenţă care urmăresc drepturile omului;

Beneficiari direcţi

– persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile prevăzute în legislaţia drepturilor omului;

– studenţi în an terminal de la facultatea de drept;

Beneficiari indirecţi

– organizaţii non-guvernamentale implicate în combaterea încălcării drepturilor omului;

– instituţiile publice ce au obligaţii în privinţa respectării modului de aplicare a legislaţiei drepturilor omului.

3. Scopul proiectului

Exemple de scopuri:

1. Informatizare administraţie locală

Cresterea eficienţei sistemului de coordonare şi administrare a fondurilor publice din cadrul Primăriei Oraşului X prin organizarea tuturor informaţiilor financiar-contabile într-un sistem informatic integrat, care să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei.

2. Centru de consiliere a cetăţenilor

            Consilierea pe probleme juridice a persoanelor care nu au posibilitatea de a-şi apăra drepturile, prin înfiinţarea unui Centru de consiliere, în care studenţii de la drept vor presta serviciile de bază specifice, cum ar fi: interviuri cu cetăţenii, înregistrarea lor într-o bază de date, documentare, cercetare. Acest punct se adresează oamenilor obişnuiţi, oamenilor de pe stradă.

            De asemenea, se urmăreşte ca acest centru să efectueze analize legislative, să ofere servicii publicului larg şi instituţiilor publice în legătură cu cele mai noi legi privind drepturile omului şi alte aspecte complementare, să analizeze conformitatea noilor acte normative din punct de vedere constituţional, să compare legislaţia naţională cu cea din UE.

Imbunatati-ti argumentarile din suportul de lucrari practice;
Publicati in zona comentarii de la aceasta activitate argumentarile personale
Termen de postare: sfarsitul orei